Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertăţii Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU, la o iniţiativă venită în cadrul Conferinţei Generală UNESCO din 1991. UNESCO sărbătoreşte în acest an "2016 World Press Freedom Day" la Helsinki (Finlanda), între 2 şi 4 mai.
O recomandare adoptată în cadrul Conferinţei Generale UNESCO din 1991, privind promovarea libertăţii presei în lume, a reprezentat iniţiativa declarării zilei de 3 mai Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Rezoluţia din 1991 a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.
Data de 3 mai comemorează Declaraţia de la Windhoek, adoptată la 3 mai 1991, în cadrul Seminarului pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste, organizat de UNESCO şi ONU la Windhoek, Namibia.
Potrivit unesco.org, celebrările din acest an a "2016 World Press Freedom Day" evidenţiază legătura dintre libertatea de informare şi dezvoltarea durabilă. UNESCO sărbătoreşte în acest an, Ziua Mondială a Libertăţii Presei la Helsinki (Finlanda), între 2 şi 4 mai.
Tema generală a acestei celebrări este accesul la informaţie şi a libertăţilor fundamentale, cu accent pe libertatea de informare şi dezvoltare durabilă, protejarea presei de cenzură şi de excesul de supraveghere, asigurarea siguranţei, atât online, cât şi offline a jurnaliştilor.
Cu ocazia acestei zile, marţi, 3 mai, Active Watch a lansat Raportul Freeex - Libertatea Presei in Romania 2015-2016, potrivit căruia politizarea excesivă transformă presa într-un instrument de propagandă.
De asemenea, în aceeaşi zi, Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind "constată că situaţia instituţiilor de media s-a deteriorat, fiind degradată şi condiţia jurnalistului, iar libertatea de exprimare este în pericol din cauza intervenţiei politicului în acest domeniu vital pentru democraţie".
În 27 aprilie a fost lansat Raportul Media Pluralism Monitor (MPM) cu rezultatele privind cercetarea de monitorizare a pluralismului în media, realizată în 2015 pentru 19 state europene, printre care şi România.
Conform acestei cercetări, pluralismul presei din România, este afectat de câteva categorii care au prezentat un factor de risc ridicat, precum: politizarea controlului asupra canalelor media, standardele şi protecţia jurnalismului ca profesie , independenţa guvernării şi finanţării mass-media publice.
Atât în România, cât şi în restul Europei, pluralismul presei este în pericol, arată studiul Media Pluralism Monitor 2015. România este singura ţară cu semnale de alarmă la toate nivelurile, inclusiv în ceea ce priveşte condiţiile de bază pentru o presă funcţională, conform cercetării derulate de Centre for Media Pluralism and Media Freedom (CMPF), European University Institute (EUI) şi finanţate de Comisia Europeană (acţiuni pentru sprijinirea Libertăţii şi Pluralismului media).
Deşi, per total, nu prezintă un risc semnificativ, au existat totuşi în ultimii ani cazuri de încălcare a libertăţii de exprimare, atât on-line cât şi offline, în România şi în alte ţări, printre care Lituania, Polonia sau Slovenia, se specifică in Raportul MPM.
Mai îngrijorătoare este situaţia privind siguranţa fizică şi digitală a jurnaliştilor în România şi în alte patru ţări (Croaţia, Letonia, Lituania şi Suedia), unde au avut loc în ultimii ani ameninţări frecvente şi chiar unele atacuri fizice sau digitale la adresa jurnaliştilor.
În fiecare an, "Ziua Mondială a Libertăţii Presei/ World Press Freedom Day" este sărbătorită în toată lumea. Pentru a afla detalii despre evenimente organizate in ţările care sărbatoresc libertatea presei, puteţi accesa acest link, dând apoi click pe diferitele puncte de pe hartă - http://unesco-ci.org/cmscore/map-2016-WPFD.
sursa: mediafax
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu